Stiu c-o sa apara si zilele de vara...

Ce ciudat simte sufletul ei dezamagirea... Inima urla soptit si vrea sa evadeze din acest tunel fara sfarsit. Unde e luminita?... A avut incredere. Si acum s-a spulberat totul asa cum valurile se spulbera de stanci. Dar valurile sunt fermecatoare... Ce ciudat este sa ai incredere in cineva cu toata fiinta, sa crezi ca lumea nu este un loc chiar atat de rau, ca exista cineva acolo care-ti este alaturi la rau si complice la nazbatii si caruia sa-i fi alaturi la randul tau oricand te-ar chema. Ce ciudat este sa ai incredere, pentru ca apoi Dumnezeu sa-ti dea o palma... Si te trezesti brusc la realitate. Si apoi?

Partea buna este ca...Da, exista un avantaj in orice lucru rau, urat, nedorit... Artista incepe sa motaie. Asta e bine, se trezeste. Orice intamplari care provoaca furtuni in sufletul ei se transforma incet-incet in creatii concrete prin care inima reuseste, in sfarsit, sa-si urle toata durerea afara. Ca un muzician care compune o melodie prin care-si descarca sentimentele... Ele sunt muza.

Apoi nu-i mai ramane decat sa invete din experienta tocmai traita. E ca istoria. Trebuie sa stim de unde am plecat ca sa stim unde vrem sa ajungem...




Stereophonics - Maybe Tomorrow