Un film inteligent, deosebit...

In seara aceasta superba de 19 mai 2007 m-am rasfatat cu un film. Pe care vi-l recomand.

Despre inteligenta si despre ambitie.
Despre forta dragostei.
Despre puterea de a avea curaj, despre curajul de a infrunta o putere mai mare.
Despre coruptie si constiinta.
Despre suflet.
Despre fantezie si dorinta de a crede.
Despre iluzii.
Despre viata si moarte.
Despre lupta pentru fericire.

Despre surprize. Un film care te face sa-ti spui la un moment dat "Eram sigur! Previzibil..." (cam ca rezultatele referendumului de azi :) ), ca apoi sa te surprinda cum nu te-ai fi asteptat. (nu ca in cazul referendumului \:D/ ).

Am patruns in lumea multor filme. Dar nu tot atatea mi-au ramas in minte. Am ajuns la concluzia ca poti desemna un film ca fiind "deosebit" doar daca, la iesirea din sala, devine subiectul tau principal de discutie. De indata ce ti-a ramas in suflet si in minte, povestea ecranizata si-a atins scopul si si-a transmis mesajul. In ce fel, asta depinde de fiecare in parte.

Cat despre ce am simtit eu... Filmul din seara aceasta m-a facut sa tresar de emotie. Scena de dragoste a avut o incarcatura emotionala mare, poate si din cauza faptului ca ceea ce se intampla nu era moral. Doar nu e moral sa-ti inseli partenerul. Dar, la urma urmei, mai tine dragostea adevarata cont de ceva? (Ma refer doar la dragostea adevarata, nu la atractiile animalice dintre doi amanti care cred ca se iubesc.)

Actorii joaca foarte bine. Reusesc sa transmita starile - ura, bucurie, dragoste, disperare - prin priviri si mimica, ceea ce le denota talentul.
Mi-era dor sa vad un film "viu", care sa ma ia de mana si sa ma arunce in mijlocul actiunii, sa simt ca iau parte activ la ceea ce se intampla, sa simt bucuria reusitei si tristetea esecului.

Nu va mai spun decat ca il voi adauga la colectia mea de filme.

Merita vazut. Sper sa va placa.

Ah, sa nu uit... "Iluzionistul". ;)